Era mai bine sa nu te fi cunoscut
Era mai bine sa te fi impuscat cand te-am vazut
"Salveaza-ma , Ia-ma in lumea ta"
II striga ea, dar el ii intorsese spatele deja
Lacrimile ii curg pe fata
Iar a dat peste un dobitoc
Cu chip de inger , sufletul i-a pus pe ata
El nici nu o mai cunoaste
Ea pe zi ce trece in suferinta se-adanceste
Poate a tinut la ea vreodata ...
Dar de demonstrat ..?? NICIODATA
O iubire alb-albastra i-a unit candva demult
Acum au ramas doar sperante din trecut
El o invata si cu dragoste-i spunea
Ca nu conteaza lumea ce prostii vorbeste
Prostii in care el apoi credea orbeste
Poate a fost greseala ca s-a implicat
In loc sa-l ignore din prima clipa clipa cand o lacrima a varsat
A sperat intr- schimbare
Dar a rams cu o meschina intrebare ..
Cand oare ??
A crezut intr-o iubire de neuitat
Si-a primit o suferinta de neiertat
Vise si iluzii toate s-au spulberat
In ziua in care totul s-a terminat
Si-a plans neincetat
Dorindu-si sa nu se fi intamplat
Dorindu-si sa fi uitat
Iubirea imensa ce odata pe valuri de fericire i-a purtat
De cand l-a cunoscut
Ea cu totul s-a schimbat
Prin schimbarea ei
Pe restu i-a socat
DE parca fiinta aceea
Pe cineva ar fi impuscat
Cand defapt a suferit
Si niciodata n-a uitat
S-a trezit brusc.....
Oare a visat ?????